Despre noi

Comuna Bălăcița este formată din trei sate: Gvardinița, Bălăcița și Dobra.

Primar

Vlăduți Patrascu Petrica

Secretar

Neo Buruiană Ioana

Contabil

Lungu Daniela Florentina

Vice

Popa Mirel

Administrător

Socol Ștefan

Cine suntem noi

Comuna Bălăcița este formată din trei sate: Gvardinița, Bălăcița și Dobra

Localitatea Gvardinița este așezată pe Câmpia Înaltă a Bălăciței, pe valea râului Desnățui, între Dealul Măiagului și Dealul Bălăciței. Această localitate este formată din două cătune: “Satul mare” și „Fagolea”(1872), iar la anul 1901 avea o populație de 800 de familii, din care 600 de familii erau fruntașe, iar 200 de familii erau, atunci, nevoiașe.

Despre noi

Localitatea Gvardinița

Localitatea Gvardinița este așezată la aproximativ 60 de kilometri de orașul Craiova și la aceeași distanță de orașul Drobeta Turnu-Severin, la 20 de km de Plenița, 25 de km de Vînju Mare și 30 de Strehaia.

Această localitate este formată din două cătune: “Satul mare” și „Fagolea”(1872), iar la anul 1901 avea o populație de 800 de familii, din care 600 de familii erau fruntașe, iar 200 de familii erau, atunci, nevoiașe.

 Gvardinița a avut o însemnatate economică, bisericească și administrativă. Pe la 1864 avea patru preoți: Dinu, Ilie, Ioan si Stan, ceva mai multe prăvălii și ateliere. În această localitate locuia și un zapciu de plasă și 9 funcționari. În anul 1901, la slujba din cadrul bisericii veneau aproximativ 90 de credincioși. Oamenii trăiau din cultivarea pământului, păstorit și apicultură.

Documentară

Ca atestare documentară, Gvardinița este cel mai vechi sat din toate satele vecine. În anul 1819 fiind înregistrat în plasa Dumbrava de Jos. S-a numit mai întâi Bălăcița, nume care a trecut în 1877 actualei localități Bălăcița, care, până la acea data se numea Purcăreața. Probabil, numele de Gvardinița vine din cuvântul francez garder sau din cel rus –gvardia.

Intemeietor

Satul a avut, la începuturi, ca întemeietor, pe Barbu Craiovescu, acesta fiind întemeitorul și al satului Bîcleș și al Smadoviței, apoi l-a cumparat familia Cantacuzino, iar aceștia l-au vândut boierilor Brăiloiu.